In zilele foarte calde de vara, temperatura aerului exterior este doar o parte a solicitarii termice la care este expusa o cladire. O suprafata asupra careia actioneaza direct radiatia solara poate avea o temperatura semnificativ mai ridicata decat aerul inconjurator.
Pentru cladirile rezidentiale, birouri, hoteluri, restaurante sau alte constructii cu suprafete importante de fatada, modul in care este proiectata anvelopa influenteaza transferul de caldura catre interior si, implicit, conditiile de confort si necesarul de racire.
In acest context, fatada ventilata poate contribui la controlul solicitarii termice estivale, prin combinarea efectului de ecranare oferit de placarea exterioara cu circulatia aerului in cavitatea situata in spatele acesteia.
Temperatura aerului nu este temperatura fatadei
Temperatura aerului exterior si temperatura suprafetei unei fatade sunt doua marimi diferite. O suprafata exterioara este supusa simultan radiatiei solare, schimburilor radiative cu mediul, convectiei cu aerul exterior si transferului de caldura catre straturile interioare ale anvelopei.
Temperatura pe care o poate atinge depinde, printre altele, de:
- intensitatea radiatiei solare;
- orientarea si inclinarea suprafetei;
- culoarea si proprietatile optice ale finisajului;
- reflectanta si absorbanta solara;
- emisivitatea suprafetei;
- viteza vantului;
- proprietatile termice ale materialului;
- alcatuirea peretelui;
- umbrirea produsa de cladire sau de elementele invecinate.
Prin urmare, nu exista o temperatura maxima universala care sa poata fi atribuita unei „fatade vara”.
Un studiu experimental publicat in 2024, in care comportamentul termic al unei fatade a fost urmarit prin termografie in infrarosu, a identificat in conditii estivale o diferenta de 7,4°C intre zonele insorite si cele umbrite ale aceleiasi fatade. Rezultatul ilustreaza influenta directa a expunerii solare asupra temperaturii suprafetei, fara a constitui insa o valoare generalizabila pentru toate cladirile sau materialele.
De ce conteaza culoarea si reflectanta suprafetei
O parte din radiatia solara care ajunge pe fatada este reflectata, iar o alta parte este absorbita si transformata in caldura.
In principiu, o suprafata cu reflectanta solara mai mare absoarbe o cantitate mai mica de energie solara decat una cu reflectanta redusa, toate celelalte conditii fiind comparabile.
Acesta este unul dintre motivele pentru care doua suprafete expuse in conditii similare, dar cu finisaje diferite, pot ajunge la temperaturi diferite.
Totusi, culoarea nu trebuie utilizata singura ca indicator al comportarii termice. Pentru o evaluare corecta sunt relevante caracteristicile optice declarate sau masurate ale suprafetei, impreuna cu orientarea, radiatia incidenta, vantul si alcatuirea sistemului de fatada.
Cum ajunge caldura de la exterior catre interior?
Intr-un perete exterior, transferul termic nu depinde exclusiv de temperatura aerului.
Radiatia solara absorbita incalzeste stratul exterior. O parte din energia acumulata este cedata din nou mediului exterior, iar o alta parte este transferata catre straturile succesive ale anvelopei.
Rezistenta termica, inertia termica si modul in care este alcatuit peretele influenteaza cantitatea si viteza cu care aceasta energie ajunge catre interior.
Din acest motiv, comportarea unei cladiri in timpul verii nu poate fi descrisa numai prin valoarea coeficientului de transfer termic U al peretelui.
In evaluarea energetica a cladirilor trebuie considerate impreuna caracteristicile anvelopei, radiatia solara, vitrajele, protectia solara, conditiile climatice, castigurile interne, ventilarea si sistemele tehnice.
Ce schimba o fatada ventilata?
Intr-o configuratie tipica de fatada ventilata, placarea exterioara este separata de peretele suport si de termoizolatie printr-o cavitate de aer.
Privita din exterior spre interior, alcatuirea poate include:
placare exterioara → cavitate ventilata → termoizolatie → perete suport → spatiu interior
Documentele europene EOTA trateaza sistemele de placari exterioare fixate mecanic si componentele aferente acestora. EAD 090062-01-0404 este documentul actual de referinta pentru categoria „Kits for external wall claddings mechanically fixed”; versiunea anterioara 090062-00-0404 este indicata de EOTA ca fiind inlocuita.
Din punct de vedere termic, doua mecanisme sunt importante in perioada calda.
1.Placarea exterioara functioneaza ca primul ecran in fata radiatiei solare
Radiatia solara ajunge mai intai pe placarea exterioara.
O parte este reflectata, iar o parte este absorbita si incalzeste placarea. Aceasta inseamna ca termoizolatia si peretele suport nu sunt expuse direct radiatiei solare incidente.
Placarea poate atinge temperaturi ridicate, dar o parte din energia absorbita poate fi cedata direct catre mediul exterior prin radiatie si convectie.
2. Circulatia aerului in cavitate poate evacua o parte din caldura
Atunci cand cavitatea comunica in mod corespunzator cu exteriorul, aerul din spatele placarii se poate deplasa sub actiunea vantului si a diferentelor de temperatura si presiune.
In conditii favorabile, aerul incalzit poate fi evacuat, iar aer exterior poate patrunde in cavitate.
Aceasta circulatie poate reduce solicitarea termica asupra straturilor aflate in spatele placarii.
Ce indica masuratorile experimentale?
Un studiu publicat in 2026, in revista stiintifica Energy and Buildings, a analizat experimental efectul ventilarii cavitatii unor fatade, utilizand atat teste de laborator, cat si expunerea unor configuratii la conditii reale de exterior.
In testele exterioare, in conditii insorite si cu viteze reduse ale vantului, ventilarea cavitatii a redus temperatura membranei situate in spatele acesteia cu 2,0 – 3,2°C in medie, comparativ cu configuratiile de referinta analizate. Reducerea maxima masurata a fost de 7,0°C.
Este important insa contextul in care trebuie interpretat rezultatul.
Acelasi studiu arata ca efectele cavitatii ventilate nu sunt identice in toate conditiile si ca metodele simplificate de calcul pot sa nu reprezinte cu precizie comportarea fatadei in conditii reale. Autorii subliniaza tocmai diferenta dintre comportarea masurata in laborator si cea observata in exterior.
Cu alte cuvinte, ventilarea cavitatii poate avea un efect de racire masurabil, dar valoarea acestui efect este specifica sistemului si conditiilor de mediu.
Fatada ventilata in strategia de performanta termica a anvelopei
Fatada ventilata poate contribui la reducerea solicitarii termice asupra anvelopei prin interpunerea placarii exterioare si prin circulatia aerului in cavitate, ceea ce poate limita o parte din transferul de caldura catre interior. Efectul nu poate fi exprimat printr-un procent universal de economie, deoarece depinde de orientare, expunerea solara, geometria cavitatii, materialele utilizate, termoizolatie, vitraje si regimul de utilizare al cladirii.
In acelasi timp, fatada ventilata nu inlocuieste termoizolatia, ci functioneaza impreuna cu aceasta. Performanta reala rezulta din proiectarea intregului sistem – placare, substructura, cavitate ventilata, termoizolatie, perete suport si detalii de montaj – adaptat conditiilor specifice ale cladirii si amplasamentului.
Ce spune cadrul legislativ privind performanta energetica a cladirilor?
In Romania, documentul legislativ de baza este Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
Legea prevede stabilirea cerintelor de performanta energetica pentru categorii precum locuinte, birouri, spitale, hoteluri si restaurante, constructii sportive sau cladiri comerciale si stabileste aplicarea unor cerinte inclusiv componentelor anvelopei cu impact semnificativ asupra performantei energetice.
Metodologia nationala aplicabila este Mc 001-2022 – Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor, aprobata prin Ordinul MDLPA nr. 16/2023. Ordinul aproba in mod expres aceasta reglementare tehnica pentru calculul performantei energetice a cladirilor.
La nivel european, cadrul actual este reprezentat de Directiva (UE) 2024/1275 privind performanta energetica a cladirilor – EPBD, reformare, al carei obiectiv este imbunatatirea performantei energetice a cladirilor si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera asociate fondului construit.
In Romania au fost deja adoptate modificari legislative care fac referire la prevederi ale Directivei (UE) 2024/1275, inclusiv prin Ordonanta nr. 16/2025.
Solutii GEPLAST pentru proiecte de fatade ventilate
GEPLAST pune la dispozitia arhitectilor, proiectantilor, dezvoltatorilor si constructorilor o gama extinsa de materiale pentru realizarea fatadelor ventilate si suport in procesul de selectie a solutiilor potrivite pentru proiect.
Portofoliul permite integrarea unor categorii diferite de finisaje exterioare si alegerea solutiei in functie de conceptul arhitectural, cerintele tehnice, dimensiunile proiectului si documentatia specifica fiecarui material.
Pentru proiectele in care comportarea la foc, solicitarile mecanice, dilatatiile, dimensionarea elementelor sau performanta energetica constituie criterii relevante, selectia trebuie realizata pornind de la documentatia tehnica aplicabila produsului si de la cerintele specifice proiectului.
Ai un proiect de fatada ventilata?
Discuta cu echipa GEPLAST pentru identificarea materialelor potrivite si acces la informatiile si documentatia tehnica disponibile pentru solutiile din portofoliu.
Surse si referinte
(1) Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare – Portal Legislativ, Ministerul Justiției.
(2) Ordinul MDLPA nr. 16/2023 pentru aprobarea reglementarii tehnice „Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor, indicativ Mc 001-2022”.
(3) Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European si a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanta energetica a cladirilor (reformare).
(4) ISO 52016-1:2017 – Energy performance of buildings – Energy needs for heating and cooling, internal temperatures and sensible and latent heat loads – Part 1: Calculation procedures.
(5) EOTA – EAD 090062-01-0404, Kits for external wall claddings mechanically fixed. Inlocuieste EAD 090062-00-0404.
(6) Steven Beltrame, Alan Green, Georgios Kokogiannakis, Craig McLauchlan – “Thermal effects of cavity ventilation in facades: Experimental measurement and comparison with standard calculation methods”, Energy and Buildings, vol. 360, 2026, article 117350, DOI 10.1016/j.enbuild.2026.117350.
(7) M.M. Barbero-Barrera et al. – “Impact of Solar Shading on Façades’ Surface Temperature…”, Architecture, 2024, vol. 4.
